Acasa

Marșul mut al ”neînvinșilor”

Tipărire
Detalii
Categorie: Activitati Activitati
Publicat: 08 Octombrie 2017 08 Octombrie 2017
Accesări: 4485 4485

Am fost tentat să scriu marșul muților, dar se putea interpreta neplăcut și am renunțat. A fost ziua de 06.10 . 2017, a avut loc activitatea organizată de Federația Militarilor din România,  propusă în data de 07.09.2017  și planificată în data data de 20.09.2017, un marș al Demnității, un marș demn al pensionarilor militari, că rezerviști îmi vine greu să mai spun dacă iau în calcul atitudinea mustind de indiferență și dispreț a politicienilor,  guvernelor chiar și  a MApN față de această categorie de militari, dar și lipsa de reacție, participare și implicare a imensei majorități a celor care nu știu decât să plângă că li se fură pensiile și atât.

Sursa: http://www.in-cuiul-catarii.info/2017/10/07/marsul-mut-al-neinvinsilor-12857 

Ora 8.15, se dună oamenii

Am un gust amar care pleacă din firul de păr din creștetul capului trece prin cortex, străbate spațiul dintre urechi, ocolește abil neuronul și coboară vertiginos parcă grăbit, tot corpul lovind ca o limbă de clopot inima și ficatul, până în vârful unghiei de la degetul mare al piciorului stâng, cel mai avansat punct al corpului meu, când stau biped. Acest gust pleacă de la realitatea înconjurătoare și mă tem că nu mai are leac.

În umbra Leului

Care rezervă?

După 7 ani de bejenie printre șuturile în cur primite de la toate partidele politice, toți președinții, premierii, deputații, senatorii și miniștrii României începând cu domnia lui Boc cel Mic și terminând cu domnia Olguții spaima Constituții,  timp în care numai cine nu a vrut nu ne-a ”relaxat prostata” cum spunea un bun amic, cei care își spun rezerviști dar de fapt eu cred că sunt doar pensionari adormiți în fotolii cu rare momente de trezire determinate de aceeași mult încercată prostată, au decis să stea acasă și să îi lase pe ”reprezentanți” să se manifeste.

 

Zebra  cu ochelari neafiliat, a dat din banii lui și pe barba lui bani pentru confecționarea unor banere…Câți ca el ?

Ceva între 100-150 a fost numărul participanților la activitatea la care eu credeam că o să curgă garniturile de tren mai ceva ca la moaștele Sfintei Paraschiva dinspre Voluntari.  Nu a fost așa cum nu că speram, mai mult mi-am dorit eu  și din nou am primit o palmă de la colegii care umplu mijloacele de socializare cu mesaje dure dar severe, de ai crede că sunt flăcăi de 18 ani gata să plece la răzbel. Ce răzbel, ce flăcăi, ce rezerviști? Nici rezerve la echipa lui Daum nu merităm să fim numiți. A fost un marș al tăcerii, al demnității dar și al rușinii rezervei armatei, pentru că la peste 100000 de rezerviști, ar fi trebuit să nu se mai vadă nici statuia Leului, nici palatul Co(tro)ceanului, nici monumentul eroilor la care s-au depus coroane.

Doi olteni trecură Oltul….

Nu aveam pretenția la 100000 de participanți, atâția abia pot scoate”rezistenții” în plină campanie de preluare a guvernării sau controlului sistemului,  iar asociațiile militarilor, deși se numesc tot ONG-uri, nu au banii ONG-urilor cu ștaif ale lui Soroș. Dar dacă ar fi venit măcar 1%, nu 10, un amărât de 1% tot am fi fost de două ori mai mulți, ne-ar fi observat trecătorii și nu ar fi trecut printre noi cu viteza luminii.

 

Cinci  jandarmi au fost suficienți la însoțire… nu știu câți au fost din servicii .. erau în civil

Îmi cer scuze față de organizatori și participanți dar pentru mine a fost Marșul Rușinii, poate al lașității, poate al comodității, nu din vina lor a celor care au participat, ci din a celor care au rămas acasă.Acest marș a arătat lumii nu că existăm, ci că vegetăm, suntem dezbinați, indiferenți, comozi, nu ne ridicăm nici când suntem călcați pe grumaz. Și boul, când simte jugul se mișcă, unii spun că sub efectul biciului, dar poate el vrea să scape de jug, numai militarii români stau pe coadă.  Da, nu toți din cei rămași acasă  merită blamați, sunt mulți cu probleme de sănătate, sunt mulți cu afecțiuni, care au grijă de familii, sau alte angajamente care nu sufereau amânare, dar nici așa. Cred că măcar Bucureștiul, care  are cel puțin 5000 de pensionari militari  putea strânge  20%. Au venit unii din Buzău, și au mai și rămas în pană la întoarcere (sper să își fi rezolvat problema) dar nu au putut veni nici măcar jumătate din rezerviștii din sectorul 6. Rușine!

 

Două mesaje, două realități….

Amicul Nussem spune că mulți suferă de CARD-iopatie, că nu reacționează decât atunci când le este afectat direct Mio- Cardul de pensie, dar uite că nici așa nu mai reacționează, se tratează on line, prin Like-uri, prin reprezentanți. Bolnavă societate avem.

 

Cerem prea mult?

Ghinion

Probabil cei care au stat acasă așteaptă detalii privitoare la activitate, vor să vadă ce ”s-a rezolvat”, cu cine s-a discutat, ce au spus, cât ne mai dau la pensie, când intră banii, etc. Nu o să le dau satisfacție, îi las să fiarbă. Scuză-mă Dragoș, nu pot face un ”articol frumos”, nu e nimic frumos în modul în care au reacționat colegii noștri. Cu scuze față de cei care au avut motive serioase să absenteze, ceilalți nu meritați nici cea mai mică informație.

 

Respect

Ghinion, nici presa nu s-a înghesuit la eveniment, parcă a fost o antenă, dar nu garantez, am văzut un echipaj de la Realitatea, dar ei săracii veniseră să vadă scandal, să vadă cum se revoltă populația împotriva guvernului ticăloșit, să pună vreascuri pe focul actualei guvernări, să mai toarne și ei niște benzină ceva, ca a Colectiv. Nu a fost să fie, nu a urlat nimeni, nu s-au aruncat caschete, s-a manifestat decent, s-au depus coroane de flori la monumentele eroilor neamului, s-a dat citire memoriilor adresate președintelui României și Adunării Parlamentare a NATO, o delegație a fost primită la Cotroceni pentru depunerea  memoriului și cam atât. Nimic ”interesant”, nimic de Breaking-News, nimic demn de atenția sau măcar curiozitatea mogulilor, deci nimic nici pe fluxul de știri măcar. Eu cel puțin nu am văzut.

 

Puțini, dar buni…

Deși am urmărit știrile, am văzut numai greva lui Hossu, probabil un viitor prim ministru, sau cel puțin ministru sau parlamentar, că doar așa au început și Ciorbea și Radu Vasile și Mitrea și alții la nivel mai mic iar acuma sunt mari politicieni. Am înțeles că totuși ar fi fost prezentat ceva din timpul manifestării, în direct, câteva secunde acolo, dar știrea nu a mai fost reluată, era lipsită de interes, nu ar fi făcut rating ca subiectul Oprea. Tot hoții, criminalii, pedofilii și corupții  fac pagina întâi în media românească.

Vă rog să priviți măcar fotografiile să vedeți cine sunt cei care nu doar dau like-uri sau înjură pe FB ci își mai și rup din timp să facă ceva. Ei sunt încă activi, mai activi decât mulți activi care sunt în rezervă de la începerea Școlii Militare sau rezerviști care sunt în retragere încă de la înaintarea cererii de pensionare.

 

Ei sunt ”Neînvinșii” de acasă.

Ne cam merităm soarta atâta vreme cât vrem ca alții să ne rezolve problemele, fie cei mai activi și mai combativi, fie asociațiile dar fără sprijinul nostru, fie politicienii, fie reprezentanții NATO. Cum să mergi în fața Adunării Parlamentare NATO cu 150 oameni și să spui că reprezinți  dorința și voința a 150000? Râd și curcile de noi.

Și totuși, cu frunțile sus….

Stimați colegi, ori vă dați jos din fotolii, ori lăsați și discuțiile de pe paginile de FB ale  rezerviștilor  unde toți suntem viteji și intrați pe matrimoniale,  poate acolo impresionați vreo văduvă. Mie îmi face impresia că ăștia ne pun bromură în pensie, că prea am amorțit de tot. Cu cât e pensia mai mare cu atât concentrația de bromură este mai mare și mai efectul mai puternic.

Tot veteranii….

Respect membrilor Asociației Veteranilor de Război din România (AVRR),  Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie-Izvorâtorul de Mir” (A.M.V.V.D.), Asociației ROMIL, Asociației AORR care au organizat și dus la bun sfârșit această activitate care a vrut să arate că încă mai trăim dar și ”neafiliaților” care încep să fie din ce în ce mai mulți dar și mai activi decât plătitorii de cotizații. Probabil membrii asociațiilor consideră că e suficient că plătesc cotizațiile. Cine știe….

The MVP s

Onoare și respect deosebit domnului General DIDULESCU Constantin, care la 95 de ani a răspuns prezent a activitate.

The MHPs (most handsome  person)

PS Se pare că și activitatea organizată astăzi, 07 octombrie, la concurență,  de domnul Dogaru a fost lipsită de interes din toate părțile. El măcar are scuza timpului ploios.Un amic a zis  că și vremea a fost după sufletul organizatorilor, dar să nu exagerăm.  Au fost câteva zeci de manifestanți și la el, probabil tot din cei care au fost și ieri, și nu știu de ce, parcă văd că mâine o să apară că scris pe blogul SCMD că au participat câteva zeci … de mii din întreaga societate civilă care lugu-lugu a speriat Europa. Oricum, ambele activități, din punctul meu de vedere au fost un fiasco, au arătat lipsa de coeziune poate chiar de seriozitate a celor ce își spun rezerva armatei.

Iată și Memoriile trimise către Președintele României și Adunarea Parlamentarilor NATO

 

Excelentei sale domnul Klaus Werner Iohannis

Presedinte al Romaniei,

Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii,

Comandant al Fortelor Armate

Excelenta Voastra Domnule Presedinte al Romaniei,

                              Presedinte al CSAT,

                             Comandant al Fortelor Armate

Mă adresez dumneavoastră în calitate de Preşedinte al Federatiei Militarilor din Romania si Presedinte in  exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România (S.A.M.R.R.) care au în componenta un număr de peste 30 de organizații din Sistemul Național de Apărare, cu următorul mesaj:

Reprezentantii Rezervei Armatei Romaniei, intruniti azi 6 octombrie 2017 in Bucuresti, cu ocazia MARŞULUI TĂCERII – MARSULUI DEMNITATII, o acţiune de protest organizată de Federaţia Militarilor din România si Forumul  structurilor asociative ale militarilor, acţiune materializată prin  depuneri de coroane, marş şi adunare publică, constatand degradarea continua a statutului militarului in societatea Romaneasca, au cazut cu totii de accord sa va informam pe dumneavoastra si pe reprezentanţii Adunarii Parlamentarre NATO, asupra situatiei reale .

  1. Prin acest mesaj, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de determinare a clasei politice românești față de respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la NATO, respectiv de  transformare a Armatei României într-o structură națională de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să satisfacă atât nevoile naționale de apărare  – „garantarea suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a României și a democrației constituționale” – cât și pe cele ale Alianței – „contribuția la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale” –  așa cum este stipulat în Constituția României
  2. Noi, reprezentanții structurilor asociative ale militarilor în rezervă și retragere din România, un think-tank ce militează pentru dialog interinstituțional constant, activ, constructiv și permanent, bazat pe stimă, respect şi ataşament faţă de valorile democraţiei euro-atlantice, susținem cu hotărâre și determinare inițiativele și acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor apărării naţionale şi colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea sentimentelor datoriei faţă de țară, a solidarității și cooperării între cadrele militare active, în rezervă sau retragere din sistemul de securitate națională a României,
  3. Cunoscând angajamentele internaţionale ale României și răspunderile ce ne revin în cadrul Alianței Nord-Atlantice privind consolidarea flancului sud-estic al NATO, conform deciziilor adoptate la Summit-urile din Țara Galilor din 2014 și de la Varşovia din 2016, suntem conștienți de necesitatea adaptării rapide a măsurilor de securitate și apărare națională la provocările şi ameninţările existente în acest spațiu din proximitatea granițelor noastre, cu precădere în regiunea extinsă a Mării Negre,
  4. Prin acest mesaj, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de determinare a clasei politice românești față de respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la NATO, respectiv de  transformare a Armatei României într-o structură națională de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să satisfacă atât nevoile naționale de apărare  – „garantarea suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a României și a democrației constituționale” – cât și pe cele ale Alianței – „contribuția la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale” –  așa cum este stipulat în Constituția României,
  5. Dorim să folosim acest prilej pentru a vă supune atenţiei următoarele aspecte ce privesc situaţia Armatei României, în general, precum şi a personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, în special:

5.1. Politica alocărilor bugetare pentru apărare, de după aderare, a fost una profund greșită – max.1,2% din PIB, față de 2,38% cât a fost angajamentul asumat inițial – ceea ce a condus la o deteriorare constantă a stării de operativitate a tehnicii de luptă, armamentului, echipamentelor și aparaturii militare, determinând Armata să recurgă la adevărate „programe de supraviețuire”. Drept urmare, capabilitățile militare ale României s-au restrâns și s-au diminuat continuu, ajungând să se limiteze, în prezent, la doar câteva domenii de nișă. Evitarea unui deznodământ periculos s-a datorat profesionalismului şi dăruirii militarilor de toate gradele, care au reuşit să surmonteze aceste lipsuri și să mențină capacitatea combativă a unităților și marilor unități la un nivel acceptabil. Deși a fost permanent informată și a promis măsuri de îmbunătățire a stării Armatei, puterea politică, în cvasi-totalitatea ei, a neglijat sau a renunțat să-și onoreze angajamentele din campaniile electorale, lăsând lucrurile să evolueze într-o direcție contrară celei pe care situația de securitate, generală și regională, ar fi impus-o. În toți acești ani, Armata României nu și-a fundamentat procesul de planificare a apărării pe o Analiză Strategică a Apărării în baza căreia să se stabilească apoi, prin Carta Albă a Apărării, obiectivele politicii de apărare şi planul strategic de cheltuieli care să asigure resursele financiare necesare îndeplinirii acestora, pe durata mandatelor guvernelor. Din acest punct de vedere ne exprimăm temerea că nici actualul acord politic naţional de alocare anuală a 2% din PIB pentru apărare, pe următorii 10 ani, nu poate reprezenta o garanție suficientă, cât timp nu va fi urmat de măsuri concrete pentru  schimbarea radicală a paradigmei de finanțare a programelor de înzestrare, în acord cu standardele de compatibilitate și interoperabilitate ale Alianței.

5.2. Măsurile legislative care au vizat statutul socio-profesional al militarilor nu doar că au afectat profund veniturile personalului activ, în rezervă sau în retragere din sistemul de securitate națională ci au generat discriminări între generaţii, fracturând coeziunea și unitatea de corp a acestora. Spre exemplificare, facem mențiunea că actele juridice emise de Guvern și adoptate sau in curs de adoptare de Parlamentul României începand cu anul 2015 prin OUG nr.57/2015, exemplu elocvent de abuz in reglementare si culminand cu cele din anul 2017, art.60 din legea bugetului de stat pe anul 2017, continuand cu Legea nr. 153/2017 si culminand cu OUG nr. 59-2017 sunt toate în defavoarea militarilor, diminuand de fiecare data drepturile salariale sau de pensie ale acestora si, intr-un dispret total asimiland  soldatul (militarul profesionist) cu un necalificat al carui coeficient de ierarhizare fiind 1,00 iar generalul cu funcția cea mai înaltă (şeful Statului Major al Apărării) 4,35 (echivalent cu a unui sef de birou dintr-o institutie de administratie publica sau un balerin) pe o scară ierarhică de la 1,00 la 12,00 raportată la nivelul întregii societăți.

5.3.Similar s-a procedat și în privința legii pensiilor militare de serviciu (Legea nr.223/2015), care a fost modificată prin două ordonanțe de urgență  (OUG nr.57/2015 și OUG nr.59/2017) aflate încă în dezbatere parlamentară,  anulându-se astfel un drept al militarilor în rezervă și retragere specific majorității armatelor țărilor membre NATO, respectiv actualizarea pensiilor militare de serviciu în funcţie de cuantumul soldelor militarilor activi, în condițiile în care pensiile de asigurări sociale civile se actualizează anual prin valoarea punctului de pensie. Diminuarea, începând cu 15 septembrie 2017, a procentajului bazei de calcul a pensiilor militare de serviciu de la 85% la 65% din valoarea netă a soldei de grad și funcție, precum și anularea dreptului la pensie suplimentară au determinat peste 2000 militari înalt calificați din sistemul național de apărare să solicite, în luna august 2017, trecerea în rezervă, consecinţa directă fiind slăbirea drastică a capacităţii de comandă și de expertiză la toate nivelurile Armatei.

  1. De la începutul anului 2017 gama și intensitatea mijloacelor și metodelor persuasive de decredibilizare a Forțelor Armate prin intermediul diverselor entități media sau al formatorilor de opinie specializați în dezinformare și manipulare publică a crescut constant; proferarea de invective și neadevăruri la adresa cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere pe motiv că acestea ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă venituri nemeritate, dublată de o lipsă inexplicabilă de reacție din partea instituțiilor abilitate ale statului, au afectat grav moralul militarilor, inducându-le o stare de nemulțumire generală. Minciuna,manipularea,dezinformarea au devenit principalele metode folosite de actuala guvernare pentru justificarea unor masuri luate impotiva militarilor romani. Exemplul edificator, cel mai recent este OUG nr.59/2017, act normativ luat, in primul rand, prin incalcarea flagranta a prevederilor legii de abilitare a guvernului de a emite ordonante si in al doilea rand prin falsuri atat in Expunerea de motive cat si in antetul si textul ordonantei cand se prezinta pensii ale unor magistrati militari ca fiind pensii militare de stat si cand se afirma ca militarii ies la pensie la varsta de sub 40 de ani, fapt imposibil de realizat avand in vedere prevederile Legii.nr.223/2015

Art. 21 : „(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani”.

Apare, de asemenea de neinteles propaganda furibunda a ministrului muncii, care atribuindu-si drepturi pe care nu le are, se amesteca in atributiile ministrului apararii nationale, se substituie acestuia si drepturile salariale si in problematica pensiilor militare.

  1. Mai mult, neimplicarea Președintelui României, Comandant al Forțelor Armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării în  demontarea unor asemenea alegații, desi ati fost informat oficial de catre noi,de ficare data, a determinat accentuarea confuziei publice și a generat semne de întrebare cu privire la locul şi rolul militarilor în societatea contemporană, respectiv asupra necesității prezervării identității de grup a acestei categorii socio-profesionale distincte.
  2. Aspectele menționate mai sus au constituit subiecte de dezbateri publice ale Forumului, fiind aduse la cunoștința autorităților române competente în materie, în mod oportun. Constatând lipsa de reacție a acestora, noi, reprezentanții Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România, ne adresăm dumneavoastră, ca ultima speranța, și va solicitam să luati notă de problemele prezentate şi, in virtutea atributiilor conferite de Constitutia Romaniei, in cele trei calitati, să interveniti pentru ca , Parlamentul și Guvernul României sa  adopte, cu celeritate și în regim de urgență,  măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea situației prezentate, după cum urmează:

8.1.  Instituirea, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul procesului strategic de adoptare a deciziilor din domeniul securității naționale, a practicii de Analiză Strategică a Apărării, conform cerințelor, criteriilor și procedurilor NATO, în scopul evaluării realiste, periodice și de durată a stării de pregătire a capabilităților de apărare ale Forțelor Armate – doctrină, organizare,  instruire, resurse, înzestrare, moral, conducere – garanție a îndeplinirii angajamentelor asumate și a credibilității României ca aliat; amendarea, în acest sens, a Legii nr.203/2015 privind planificarea apărării naționale, în cel mai scurt timp posibil.

  1. Cu speranța că solicitările noastre vor fi înțelese corect, noi, reprezentanțiiForumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România, vă asigurăm că acţiunile noastre vor fi în continuare direcţionate spre susţinerea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul NATO şi creşterea credibilităţii sale strategice în cadrul Alianței. Vom continua să milităm ferm pentru un statut social demn și onorant al militarilor activi, în rezervă și în retragere din România, în acord cu reglementarile si standardele partenerilor noștri aliați și pe măsura sacrificiilor umane ale Armatei României în teatrele de operații din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest.
  2. Dati un prim semn Domnule Presedinte ca va pasa de soarta militarilor romani si nu promulgati legile de adoptare a celor doua ordonante – OUG nr.57/2015 si OUG nr. 59/2017 si indeplinindu-va prerogativele , sesizati Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii art.40 din OUG.nr 57/2015 si a intregii OUG nr.59/2017
  3. Daca doriti sa cunoasteti realitatea referitoare la Rezerva Armatei Romaniei, raspundeti favorabil solicitarii noastre de a avea, in calitate de Comandant al Fortelor Armate, o intalnire cu reprezentantii Forumului Structurilor Asociative ale Militarilor

Vă mulțumim pentru înțelegere

Cu sinceritate,

Am onoarea sa va salut,

 

Excelenței sale, domnului Paolo ALLI,

Președintele Adunării Parlamentare a NATO,

Domnului Vergil CHIȚAC,

Șeful Delegației României la Adunarea Parlamentară a NATO,

Domnului David HOBBS,

Secretarul General al Adunării Parlamentare a NATO

Subiect: Mesaj prezentat cu ocazia desfășurării celei de-a 63-a Sesiuni Anuale a Adunării Parlamentare a NATO la București

Excelență,

Domnilor,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de Preşedinte în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România (S.A.M.R.R.) care au în compoziție un număr de peste 30 astfel de organizații din Sistemul Național de Apărare, cu următorul mesaj:

  1. Noi, reprezentanții structurilor asociative ale militarilor în rezervă și retragere din România, un think-tank ce militează pentru dialog interinstituțional constant, activ, constructiv și permanent, bazat pe stimă, respect şi ataşament faţă de valorile democraţiei euro-atlantice, susținem cu hotărâre și determinare inițiativele și acțiunile menite să asigure îndeplinirea obiectivelor apărării naţionale şi colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea sentimentelor datoriei faţă de țară, a solidarității și cooperării între cadrele militare active, în rezervă sau retragere din sistemul de securitate națională a României,
  2. Cunoscând angajamentele internaţionale ale României și răspunderile ce ne revin în cadrul Alianței Nord-Atlantice privind consolidarea flancului sud-estic al NATO, conform deciziilor adoptate la Summit-urile din Țara Galilor din 2014 și de la Varşovia din 2016, suntem conștienți de necesitatea adaptării rapide a măsurilor de securitate și apărare națională la provocările şi ameninţările existente în acest spațiu din proximitatea granițelor noastre, cu precădere în regiunea extinsă a Mării Negre,
  3. Prin acest mesaj, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la lipsa de determinare a clasei politice românești față de respectarea angajamentelor asumate cu prilejul aderării României la NATO, respectiv de  transformare a Armatei României într-o structură națională de apărare competitivă, modernă, dotată, echipată şi plătită după standardele Alianţei, cu un înalt nivel de pregătire, reacţie şi intervenţie, aptă să satisfacă atât nevoile naționale de apărare  – „garantarea suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a României și a democrației constituționale” – cât și pe cele ale Alianței – „contribuția la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară” și „participarea la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale” –  așa cum este stipulat în Constituția României,
  4. Dorim să folosim acest prilej pentru a prezenta salutul nostru celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO și să vă supunem atenţiei următoarele aspecte ce privesc situaţia Armatei României, în general, precum şi a personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, în special:

4.1. Politica alocărilor bugetare pentru apărare, de după aderare, a fost una profund greșită – max.1,2% din PIB, față de 2,38% cât a fost angajamentul asumat inițial – ceea ce a condus la o deteriorare constantă a stării de operativitate a tehnicii de luptă, armamentului, echipamentelor și aparaturii militare, determinând Armata să recurgă la adevărate „programe de supraviețuire”. Drept urmare, capabilitățile militare ale României s-au restrâns și s-au diminuat continuu, ajungând să se limiteze, în prezent, la doar câteva domenii de nișă. Evitarea unui deznodământ periculos s-a datorat profesionalismului şi dăruirii militarilor de toate gradele, care au reuşit să surmonteze aceste lipsuri și să mențină capacitatea combativă a unităților și marilor unități la un nivel acceptabil. Deși a fost permanent informată și a promis măsuri de îmbunătățire a stării Armatei, puterea politică, în cvasi-totalitatea ei, a neglijat sau a renunțat să-și onoreze angajamentele din campaniile electorale, lăsând lucrurile să evolueze într-o direcție contrară celei pe care situația de securitate, generală și regională, ar fi impus-o. În toți acești ani, Armata României nu și-a fundamentat procesul de planificare a apărării pe o Analiză Strategică a Apărării în baza căreia să se stabilească apoi, prin Carta Albă a Apărării, obiectivele politicii de apărare şi planul strategic de cheltuieli care să asigure resursele financiare necesare îndeplinirii acestora, pe durata mandatelor guvernelor. Din acest punct de vedere ne exprimăm temerea că nici actualul acord politic naţional de alocare anuală a 2% din PIB pentru apărare, pe următorii 10 ani, nu poate reprezenta o garanție suficientă, cât timp nu va fi urmat de măsuri concrete pentru  schimbarea radicală a paradigmei de finanțare a programelor de înzestrare, în acord cu standardele de compatibilitate și interoperabilitate ale Alianței.

4.2. Măsurile legislative care au vizat statutul socio-profesional al militarilor nu doar că au afectat profund veniturile personalului activ, în rezervă sau în retragere din sistemul de securitate națională ci au generat discriminări între generaţii, fracturând coeziunea și unitatea de corp a acestora. Spre exemplificare, facem mențiunea că actele juridice emise de Guvern și adoptate de Parlamentul României în anul 2017 în privința salarizării unitare (Legea nr. 153/2017) au fost în defavoarea militarilor, ajungându-se în prezent ca soldatul (militarul profesionist) să aibă coeficientul de pondere socială 1,00 iar generalul cu funcția cea mai înaltă (şeful Statului Major al Apărării) 4,35 pe o scară ierarhică de la 1,00 la 12,00 raportată la nivelul întregii societăți. Similar s-a procedat și în privința legii pensiilor militare de serviciu (Legea nr. 223/2015), care a fost modificată prin două ordonanțe de urgență  (OUG nr.57/2015 și OUG nr.59/2017) aflate încă în dezbatere parlamentară,  anulându-se astfel un drept al militarilor în rezervă și retragere specific majorității armatelor țărilor membre NATO, respectiv actualizarea pensiilor militare de serviciu în funcţie de cuantumul soldelor militarilor activi, în condițiile în care pensiile de asigurări sociale civile se actualizează anual prin valoarea punctului de pensie. Diminuarea, începând cu 15 septembrie 2017, a procentajului bazei de calcul a pensiilor militare de serviciu de la 85% la 65% din valoarea netă a soldei de grad și funcție, precum și anularea dreptului la pensie suplimentară au determinat peste 2000 militari înalt calificați din sistemul național de apărare să solicite, în luna august 2017, trecerea în rezervă, consecinţa directă fiind slăbirea drastică a capacităţii de comandă și de expertiză la toate nivelurile Armatei.

4.3. De la începutul anului 2017 gama și intensitatea mijloacelor și metodelor persuasive de decredibilizare a Forțelor Armate prin intermediul diverselor entități media sau al formatorilor de opinie specializați în dezinformare și manipulare publică a crescut constant; proferarea de invective și neadevăruri la adresa cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere pe motiv că acestea ar reprezenta o categorie socială privilegiată căreia i se acordă venituri nemeritate, dublată de o lipsă inexplicabilă de reacție din partea instituțiilor abilitate ale statului, au afectat grav moralul militarilor, inducându-le o stare de nemulțumire generală. Mai mult, neimplicarea Președintelui României, Comandant al Forțelor Armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării în demontarea unor asemenea alegații a determinat accentuarea confuziei publice și a generat semne de întrebare cu privire la locul şi rolul militarilor în societatea contemporană, respectiv asupra necesității prezervării identității de grup a acestei categorii socio-profesionale distincte.

  1. Aspectele menționate mai sus au constituit subiecte de dezbateri publice ale Forumului, fiind aduse la cunoștința autorităților române competente în materie, în mod oportun. Constatând lipsa de reacție a acestora, noi, reprezentanții Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România, ne adresăm dumneavoastră cu speranța și solicitarea ca Adunarea Parlamentară a NATO să ia notă de problemele prezentate şi, prin structurile sale specializate, să atragă atenția și să recomande Președinției, Parlamentului și Guvernului României adoptarea, cu celeritate și în regim de urgență, a măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea situației prezentate, după cum urmează:
  1. Cu speranța că solicitările noastre vor fi înțelese corect, noi, reprezentanții Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România, vă asigurăm că acţiunile noastre vor fi în continuare direcţionate spre susţinerea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul NATO şi creşterea credibilităţii sale strategice în cadrul Alianței. Vom continua să milităm pentru un statut social demn și onorant al militarilor activi, în rezervă și în retragere din România, în acord cu standardele partenerilor noștri aliați și pe măsura sacrificiilor umane ale Armatei României în teatrele de operații din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest.
  2. Vă mulțumim pentru înțelegere și urăm succes deplin lucrărilor celei de a 63-a Sesiuni anuale a Adunarii Parlamentare a NATO de la Bucureşti!

Cu sinceritate,

Gl.bg.(rtr)

Nicolae GROPAN

Preşedinte al Federației Militarilor din România și președinte în exerciţiu al Forumului de dezbateri ale Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă și Retragere din România