Stimaţi camarazi,
Mă adresez vouă după foarte mult timp. Am fost, ca de fiecare dată, alături de voi dar v-am lăsat posibilitatea de a vă exprima liber pe site-ul nostru. Vă spun, fară rezerve, că am fost impresionat de modul în care vă exprimaţi. Sper că a mai fost şi altcineva atent la modul în care asociaţia noastră evoluează. Nu vrem să impresionăm dar dorim tare mult să ne facem cunoscuţi. De acum înainte putem să afirmăm că asociaţia noastră a devenit cunoscută în toată ţara. Obiectivele noastre sunt aceleaşi, grija faţă de noi, de militari şi de problemele lor ne preocupă. Dorim soluţii, legale şi morale, dorim respect faţă de instituţia militară, dorim ca atunci când DRAPELUL UNEI UNITĂŢI MILITARE defileză într-o garnizoană din România, să ne scoatem cu respect pălăria şi să încremenim în poziţia „Drepţi”.
Nimeni nu ştie mai bine ca noi ce înseamnă să ridici SFÂNTUL STEAG pe catargul unui câmp de luptă, nimeni nu ştie mai bine ca noi ce înseamnă ca lacrimile camarazior să umezească SFÂNTUL STEAG pe mormântul unui camarad căzut la datorie.
Stimaţi camarazi, trăim momente dificile şi trebuie să trecem peste acestea cu stoicism. Suntem militari şi aceasta nu este o calitate ci o virtute. Doresc să fim uniţi şi vă aştept în continuare să vă exprimaţi liber pe site-ul asociaţiei. Doresc la fel de mult ca opiniile dumneavoastră, pentru a căpăta, valoare să fie semnate la fel cum fac şi eu.
Cu respect, Marian Popa.
